Ador oamenii care iubesc viața

Îmi plac oamenii chiar dacă uneori mă ascund de ei între zidurile unui cocon. 

Îmi place să-i privesc întrebându-mă care le este povestea ce-o ascund în spatele privirilor, care le este motivul pentru care se ridică din pat în fiecare dimineață și se aruncă în cursa vieți…

Îmi place să visez cu ochii deschiși în timp ce ascult unele evenimente ce le-au lăsat cicatrici pe care și le expun cu zâmbetul pe buze fără teama că vor fi judecați sau răniți din nou.

Îmi plac oamenii care își păstrează sufletul curat în ciuda răutății și invidiei în care se afundă tot mai mult universul.

Îmi place să le privesc zâmbetul care le colorează chipul în ciuda suferințelor ce le îngreunează inima.

Îmi plac oamenii care oferă din puținul lor celor aflați la ananghie, oamenii care oferă timp din timpul lor. 

Îmi plac oamenii care nu se sfiesc să-și arate sentimentele și să le trăiască intens de parcă zilele s-ar sfârși într-o clipă. 

Îmi plac oamenii care nu se lasă conduși de etichetele societății și îi respectă pe toți cei cu care interacționează fără să țină cont dacă e bogat, sărac, inteligent sau mai puțin inteligent.

Ador oamenii care mă ascultă cu răbdare și caută cuvintele cele mai bune, dar și pline de adevăr cu care să-mi aline inima sau să mă încurajeze spre îndeplinirea dorințelor.

Ador oamenii care-mi șterg lacrimile și-mi pictează soarele în suflet și zâmbetul pe buze cu prietenia lor care poate dura o viață, o zi, o lună, o oră, un minut sau o clipă.

Iubesc oamenii care rămân lângă mine chiar și atunci când nu am ce să le ofer, poate doar o sinceră prietenie.

Iubesc oamenii care nu se sfiesc să mă îmbrățișeze chiar dacă eu nu mai știu când și cum să o fac.

Iubesc oamenii care nu-mi scot defectele în evidență, dar mă fac să le transform subtil în calități inegalabile.

Iubesc oamenii care m-au iubit chiar și atunci când nu mai aveam nimic ce putea fi iubit.

Iubesc oamenii care m-au iertat atunci când le-am greșit, m-au iertat atunci când i-am rănit și i-am dezmăgit.

Iubesc oamenii care m-au ținut strâns de mână chiar și atunci când tot ce voiam să fac era să scap, să fug cât mai departe ca să-mi plâng rănile.

Iubesc oamenii care nu au uitat să fie copii și se bucură de diminețile calde de vară, de gustul răcoritor al înghețatei, oamenii care încă se uită la desene animate pentru a-și liniști uraganul interior, și se amuză copios jucând jocuri cu copii lor sau cu nepoții. 

Îmi plac oamenii care pictează universul în mii de culori cu modul lor unic de a lăsa în urma lor gustul dulce al iubirii, bunătății și al sincerității.

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *