Printre tonuri cenușii, Ruta Sepetys

Dacă Lina se întreba cât valorează viața unui om, eu mă întreb câtă cruzime și câtă suferință fizică și psihică poate îndura un om?!

Printre tonuri cenușii ne arată puterea dragostei, dar și puterea pe care un om o are ascunsă adânc înăuntrul său generată de voința și de ambiția de a nu renunța în fața dușmanului.

Acest roman bine documentat ne prezintă o poveste plină de suspans ce îți face pulsul să crească cu fiecare pagină, ne prezintă o poveste despre supraviețuire la limita inimaginabilului, dar și o poveste despre iubire necondiționată.

Totul începe într-o seară liniștită de vară din iunie 1941, perioadă în care sovieticii sub conducerea lui Stalin voiau să pună stăpânire pe Lituania, și cum altfel decât deportându-i pe lituanieni în lagăre sub acuzația de criminali de război.

Începe să se audă bubuituri puternice în ușă după ce Lina se schimbase în cămașa de noapte și se pregătea să scrie o scrisoare verișoarei sale. Veniseră NKVD-iștii să o ia pe Lina, pe mama sa, și pe Jonas, dar și pe vecinii lor care erau trecuți pe lista poliției sovietice.

Lina și Jonas sunt copii de rector universitar. Lina este o fire curioasă și sinceră, nu ezită să-și exprime emoțiile cu voce tare, nici măcar atunci când este învăluită de ura pentru sovietici, iubește desenul și se regăsește în arta lui Munch. Artă cei oferă libertatea de a desena realitatea văzută prin ochii ei și nu a celor din jur, adevărata față a emoțiilor și a vieții.

Sunt luați pe sus de NKVD-iști neputând să ia cu ei decât un rând de haine și câteva bunuri de valoare care să le poată vinde sau pentru a le da la schimb pe mâncare sau chiar pentru a nu fi despărțiți în lagăr.

Sunt transportați în vagoane pentru animale, înghesuiți, fără mâncare, fără apă, în drum spre Siberia fac câteva opriri. Prima fiind lângă un spital de unde vor lua o femeie care e pe listă și pe bebelușul acesteia abia născut, dar care va muri după câteva zile, apoi au oprit într-o gară, moment în Lina a coborât pentru a-l căuta pe tatăl său.

Îl va găsi într-un vagon de bărbați care vor fi transportați într-o închisoare sub acuzația de complicitate. El îi promite că îi va găsi, dar lucrul acesta nu se va mai întâmpla.

După regăsirea tatălui, Lina decide să deseneze indicii despre traseele pe care sunt transportați ca niște animale, și să facă tot posibilul ca acele desene să ajungă la tatăl ei pentru a-l ajuta să-i găsească mai ușor.

În vagon îl va cunoaște pe Andrius, cel care îi va deveni soț mai târziu, și care îi va fi alături în lagăr până când vor fi despărțiți de deportarea pe nepusă masă a Linei, a mamei și a lui Jonas. Iubirea dintre ei ia naștere treptat, după multe momente de cumpănă cu viața trăită sub teroare pură provocată de NKVD-iști.

Printre tonuri cenușii este un roman încărcat cu multă durere, teroare, cruzime ce nu poate fi descrisă în cuvinte, dar și cu momente în care oamenii deși ajunși la capătul puterilor din pricina foametei, gerului polar, păduchilor, tifosului și a altor boli, mai găsesc omenie și bunătate în sufletul lor pentru a o oferi celor din jur unindu-și forțele pentru a supraviețui sau pentru a muri știind că cei dragi nu vor rămâne a nimănui în acel iad.

Scriitoarea ne relatează cât de puțin valora viața lituanienilor și nu numai, în fața sovieticilor, dar și cât de demni au fost, și forțele cu care nu au lăsat speranța să piară, și au luptat cu îndârjire pentru a se lăsa manipulați de cruzimea folosită de NKVD-iști pentru a-i face să semneze documente în care recunoșteau că sunt criminali de război și să accepte condamnarea la muncă silnică în lagăr pentru timp de 25 de ani.

309 pagini care te vor ține în suspans pentru că nu știi la ce să te aștepți din partea soldaților, te vor face să lupți cu neputința, cu starea de enervare la adresa NKVD-iștillor și părere de rău, de milă pentru toate acele suflete care au trăit iadul pe pământ fără să le fie auzit strigătul de ajutor, iar după ce vei da ultima pagină a romanului te vei întreba câtă ură, egoism și răutate încape într-un om, și câtă speranță, putere și voință poate izvorâ dintr-un om.

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *